Introducere
Pentru a ne forma o idee clara si a intelege cum functioneaza sistemul digestiv al omului, tubul digestiv sau aparatul digestiv, vom descrie functiile fiecarui organ in parte. Este esential sa ne intelegem organismul si cum fiecare organ contribuie la realizarea procesului de digestie pentru mentinerea sanatoasa a organismului.
Rolul principal pe care il indeplineste sistemul digestiv la om este reprezentat de extragerea caloriilor din alimente pentru a obtine energie, precum si separarea acestora de substantele nocive care in final vor fi evacuate.
Sistemul Gastrointenstinal
Pentru o viata cat mai indelungata este necesar sa acordam o atentie deosebita sanatatii sistemului gastrointestinal care este o componenta vitala pentru organismul uman. In linii generale, acesta este asemeni unui tub care transporta alimentele consumate in diferite compartimente ale sistemului gastrointestinal pentru a fi procesate.
Pentru a supravietui este nevoie sa consumam doar alimente care ne confera o doza semnificativa de energie pe tot parcursul unei zilei. In acest mod, sistemul are ocazia de a prelucra si a extrage macronutrientii: carbohidrati, proteine si grasimi dar si micronutrientii: vitamine si saruri minerale, necesare pentru o buna functionare a organismului.
Cunoscut si sub denumirea de sistem digestiv, el are grija ca organismul sa preia doar partile sanatoasa ale alimentelor, eliminandu-le pe cele care nu ne sunt necesare, chiar daunatoare, tocmai pentru a evita anumite alergii sau stari de rau.
Cum se desfasoara digestia
Totul incepe din momentul cand persoana introduce in cavitatea bucala alimentele. Atunci se va parcurge o etapa de masticatie sau taierea cu ajutorul dintiilor a intregului preparat si amestecarea sa cu saliva. In urma procesului, in cavitatea bucala se va forma un bol alimentar care urmeaza a fi inghitit.
Pentru ca hrana mestecata sa poata ajunge in esofag, limba va fi cea care o va impinge, cu scopul de a cobora inspre stomac, unde va avea loc descompunerea preparatelor si se va incepe treptat digetia hranei. Mentionam faptul ca ficatul este cel responsabil de retinerea unor substante care ne transmit o stare de bine si de energie, fiind un organ de aproximativ 1,5 kg.
Procesul de digestie nu se opreste aici, ci continua in intestinul subtire a carui lungime este de 6 m, loc unde sunt absorbiti aproximativ 90% dintre nutrienti. Sub forma de lichid, alimentele sunt trecute in ultimul organ care contribuie la finalizarea procesului de digestie, mai exact in intestinul gros.
Organele care compun sistemul digestiv la om
Tractul digestiv reprezinta o componenta a aparatului digestiv, cu o lungime cuprinsa intre 10-12 m. Totalitatea organelor care contribuie la formarea tubului se regasesc sub forma unui tub care asigura absortia alimentelor si eliminarea eficienta a acestora.
Sistemul digestiv al omului este alcatuit din urmatoarele organe:
Tractul gastrointestinal:
- cavitatea bucala (orificiu bucal)
- faringe
- esofag
- stomac
- intestinul subtire
- intestinul gros
Organele/glandele auxiliare care ajuta procesul de digestie:
- glande salivare
- vezica biliara
- ficat
- pancreas
Cavitatea bucala, dintii, limba si glandele salivare
Pozitionata sub cavitatea nazala, orificiul bucal adaposteste dintii si limba si este cel care demareaza intreg procesul digestiv. In functie de structura si rolul dintiilor in procesul mestecarii, avem urmatoarele tipuri: incisivii (taietorii), caninii care sfasie alimentul, premolarii si molarii care amesteca preparatele si le zdrobeste foarte bine.
Limba este organul musculos prin care simtim textura, aroma si temperatura a mancarii. Pe suprafata ei se pot distinge papilele linguale/gustative care ne ajuta sa distingem gusturile alimentelor.
Oamenii au puterea sa simta patru tipuri de gusturi: amar, sarat, acru si dulce in contact cu saliva. Culoarea salivei este incolora si contine pana la 99,5% apa. Pe langa ca ofera gust preparatelor, ne confera posibilitatea sa eliminam din organism anumiti virusi sau substante toxice.
Pentru a impiedica aparitia unor stari de balonare sau a unei digestii mai dificile este recomandat ca bolul alimentar sa fie mestecat de aproximativ 20 de ori. Atunci cand se inghite fara a mesteca foarte bine, stomacul este pus in situatia sa retina mai mult timp mancarea si apoi sa o digere extrem de greu.
Faringele
Faringele reprezinta un organ cu o lungime de 12 cm, alcatuit dintr-un strat de mucoasa de tip flagelata care se regaseste la intersectia dintre orificiul bucal si cel nazal. Organul apara organismul de bacterii care pot sa patrunda foarte usor prin caile respiratorii sau bucale, actionand asemeni unei bariere care protejeaza corpul. In cadrul faringelui exista cele trei amigdale:
- palatine
- faringiana
- linguala
Pe langa rolul sau protectiv, faringele transporta bolul alimentar format inspre esofag.
Esofagul
Esofagul este asemeni unui tub a carui lungime poate sa varieze intre 20-25 cm, aflat in continuarea faringelui. Cardia este orificiul care face legatura dintre faringe si stomac, iar peretii sai sunt alcatuiti din muschi membrosi. Pentru a se dilata si a permite trecerea bolului alimentar, in esofag se regaseste o mucoasa care faciliteaza acest proces.
Stomacul si duodenul
Forma stomacului este asemeni unui carlig, dar acesta poate varia de la persoana la persoana in functie de constitutia fiecaruia si modul de alimentare. Indeplineste o functie motorie, fiind cel care framana mancarea primita de celelalte organe si o imbina cu sucul gastric. Stomacul transfera noul continut spre duoden. Pozitia stomacului este intre esofag si intestinul gros, chiar deasupra diafragmei, in cavitatea abdominala.
Duodenul
Prima parte a intestinului subtire este duodenul, avand forma unei potcoave, in care se revarsa acidul clorhidric care este neutralizat de o serie de secretii. Acesta este cel care pregateste mai departe procesul digestiei. Aici se intersecteaza trei sucuri digestive:
- bila
- sucul pancreatic
- sucul duodenal
Ficatul
Ficatul este unul dintre cele mai complexe organe, avand in jur de 500 de functii in metabolism. Acesta este de neinlocuit, tocmai datorita functiilor complexe, dar mai ales a rolului sau de a detoxifia corpul si de proteja organismul de numeroase traumatisme, greu de suportat.
Totodata, ficatul retine substantele toxice si secreta in jur de 1200 de ml de bila, care la randul ei va fi depozitata in vezica biliara. Se pare ca ficatul este una dintre cele mai mari glande (1,5 – 2 kg) care se regenereaza relativ usor.
Vezica biliara
Organul se prezinta sub forma de para, alcatuita doar din straturi musculoase, de culoare cenusie, fiind unita cu ficatul. Pentru a functiona in conditii optime, persoanele vor trebui sa acorde o atentie sporita alimentatiei zilnice.
Vezica biliara este esentiala, deoarece aduna secretia hepatica sau bila, fiind un aliat in eliminarea grasimilor, insa este de retinut faptul ca excesul lor poate dauna si poate conduce la afectiuni grave ale bilei. Bila este raspunzatoare de producerea efectelor laxative.
Pancreasul
Reprezinta cea de-a doua glanda de dimensiuni mari din corpul uman, fara de care un om nu poate supravietui. Pancreasul se implica activ in digestia glucidelor si a lipidelor si totodata se ocupa de secretarea hormonilor care se vor varsa in sange.
S-a constatat faptul ca dupa varsta de 50 de ani, dimensiunea acestuia va descreste. Organul este foarte sensibil si imediat se poate rupe sau perfora. Cu o lungime de 15 – 20 cm, acesta este alcatuit din trei parti: cap (parte voluminoasa), corp si coada ascutita.
Intestinul subtire
Unul dintre cele mai lungi organe, intestinul subtire este situat intre stomac si intestinal gros. Acesta pregateste hrana pentru toate celulele organismului si absoarbe toti nutrientii necesari organismului. In aproximativ 24 de ore, poate sa secrete 3 litri de suc intestinal. Organul este divizat in urmatoarele parti, fiecare avand roluri specifice:
- duoden (segementul fix care digera intr-un mod eficient hrana)
- jejun si ileon, ambele fiind parti mobile
Intestinul gros
Ultimul segment din cadrul tubului digestiv, unde toate alimentele care nu au fost digerate anterior vor fi supuse unor fenomene care urmaresc formarea unor materii care la randul lor vor fi eliminate sub forma unui bol fecal.
In comparatie cu intestinul subtire, cel gros il inconjoara si prezinta un diamentru mult mai mare, dar o lungime redusa, avand forma de U rasturnat. Organul cu o lungime de 1,6 m este format din cecum, colon cu rol de absortie si rect care va depozita si elimina mancarea.
Hormoni gastrointestinali
- Gastrina, hormonul rezultat de celulele G care sunt situate in mucoasa stomacului. Aceasta are rolul de a stimula secretia acidului gastric. In momentul cand mancarea va patrunde in stomac, celulele G se vor mobiliza si vor elibera gastrina in sange. O digestie mai usoara inseamna un nivel ridicat al gastrinei in sange pentru ca stomacul sa elibereze acidul gastric.
- Secretina este cea care stimuleaza ficatul pentru a elimia bila si pancreasul pentru a elimina un suc foarte bogat in bicarbonat.
- Colecistochinina este hormonul care contine un suc pancreatic si este responsabila de producerea unor celule pancreatice.
- Peptidul gastric inhibitor este un hormon care predomina mai ales in duoden. Peptida gastrica va intervenii mereu in tranzitul gastrointenstinal pentru a produce enzimele destinate digestiei.
- Motilina hormonul prin intermediul caruia activitatea gastrica si pepsina sunt stimulate. Molitina este secretata in jejun si duoden.
Rolul sistemului nervos in pofta de mancare
Pofta de mancare este dorinta persoanelor de a consuma unele alimente chiar daca acesta nu manifesta vreo nevoie fiziologica. Aceasta stare este direct influentata de toti stimuluii primiti de la creier.
A manca este una dintre placerile vietii si in acelasi timp o necesitate pentru a supravietui. Pe de alta parte, inapetenta sau lipsa poftei de mancare este mereu insotita de diverse afectiuni cornice, cauzate de infectii, boli digestive sau leziuni. Adeseori, aceasta stare apare si din cauza stresului sau a depresiei.
Concluzie
Asadar, misiunea sistemului digestiv este de a asigura o functionare cat mai buna a intregului organism si de a elimina usor reziduriile alimentare. Pentru a evita anumite boli, trebuie sa acordam o atentie sporita modului in care alegem sa preparam si sa consumam alimentele.
Lasa-ne parerea ta in comentarii despre continutul acestui articol. Conteaza foarte mult! 🙂